-
Citesc si Povestesc »
Joyce Carol Oates: Femeia, victima a speciei?
de ionuca
Mi-a placut chiar daca e o carte de povestiri. Oates e cam ciudatica, femeile/copilele din cartea ei nu sunt ordinary people, ci din victime ajung calai, asa cum spunea si Florina Irimia, in ultimul numar din Dilemateca. Ma rog, nu sunt chiar de acord cu a te razbuna in moduri atat de sangeroase, dar macar in carti sa se faca dreptate din cand in cand.Mai departe »
-
Citesc si Povestesc »
Anna Gavalda: O iubeam
de ionuca
Inca nu mi-am cumparat Impreuna, dar am luat celelalte doua cartile ale ei. O iubeam mi s-a parut trista cum numai o carte poate sa fie. Totusi, nu cred ca am plans. Carticica asta am citit-o intr-o noapte, am savurat-o, m-am gandit la cineva care e in aceeasi situatie, m-am intristat, am inchis-o si m-am culcat. A fost o lectura placuta de noapte.Mai departe »
-
Citesc si Povestesc »
Mario Vargas Llosa: Povestasul
de Marius Ghenea
In mod simbolic, “povestea” din Povestasul curge pe doua fagase aparent paralele: pe de o parte se deruleaza legendele indienilor machiguenga din tinuturile amazoniene ale Peru-ului (regiunea raului Urubamba, nu intamplator “valea sacra” a civilizatiei pre-columbiene incase) asa cum sunt ele istorisite de un “povestas” (traducerea in romana a titlului nu mi se pare foarte fericita) si pe de alta parte, amintirile scriitorului (in orice caz, ale personajului pe care il reprezinta in carte, la persoana intai, in accente clar autobiografice) despre fostul lui coleg de facultate si bun prieten Saul Zuratas, de religie iudaica si care decide la un moment dat (sau cel putin asa le indica celor cunoscuti) sa plece inapoi in Israel (”inapoi” in sens figurat, pentru ca se nascuse de fapt in Peru).Mai departe »
-
Citesc si Povestesc »
Radu Pavel Gheo: Adio, adio, patria mea, cu î din i, cu â din a
de Glyf
O aleg din raft pentru că autorul mi-e simpatic pentru debutul lui SF şi pentru că n-am mai citit cărţi despre State de la "America Ogarului Cenuşiu". Trec de prezentarea de pe copertă şi de notele biografice din interior şi de prefaţa supărător de lungă şi mai să sar peste prologul autorului ca în cele din urmă să ajung să mă enervez citindu-i eseurile.Mai departe »
-
Citesc si Povestesc »
Italo Calvino: Palomar
de Tomata
Repede, repede am dat gata carticica asta pe care am dat 4 lei. Am stabilit chiar un record – 2 zile. Imi place Italo Calvino de cand am citit Daca intr-o noapte de iarna un calator…Mai departe »
-
Citesc si Povestesc »
Per Olof Ekstrom: N-a dansat decât o vară
de Tomata
Titlul acesta l-am gasit in biblioteca mea sub forma unei carti literalmente franjurata. Cele 380 de pagini ale ei le-am parcurs tinandu-le in mana ca si cand orice bruscare ar fi distrus continutul ei. Imi doream demult sa o citesc, dar intre timp au intervenit alte curiozitati si nu i-am acordat atentie. Intr-unul dintre romanele pe care le-am luat de la SDC am gasit un semn pe care i se facea reclama; n-am stat pe ganduri si am cautat-o.Mai departe »
-
Citesc si Povestesc »
Martin Page: M-am hotarat sa devin prost
de Tomata
Notitele pe care mi le-am facut pentru cartea asta au fost cele mai imprastiate de cand am inceput eu sa citesc. Abia am reconsituit ideile, desi cartea imi e extrem de proaspata in minte. Imi place insa sa imi reiau primele impresii si sa le slefuiesc. Am luat cartea de la Rebecca la Schimb de carti si a fost cea mai buna alegere. S-a hârâit ea un pic cu Puisorul Cufurit pe marginea cartii acesteia, dar in acest post parerea mea conteaza. Si parerea mea zice asa:Mai departe »
-
Citesc si Povestesc »
Zadie Smith: Dinti albi
de Tomata
E duminica, deci e timpul pentru carte. Nu am terminat-o intr-o zi de duminica, dar nu conteaza. Recenzia pe care o public e putin mai serioasa pentru ca e destinata unui proiect, de care v-am mai vorbit. Asa ca vorba multa, saracia omului, enjoy:Mai departe »
-
Citesc si Povestesc »
Nikos Kazantzakis: Zorba Grecul
de Tomata
Duminica trecuta am terminat alta carte… Ca de obicei, duminica. O carte care mi-a placut enorm, care m-a emotionat pana la lacrimi la sfarsit, o carte din care am scos multe citate, o carte pe care o recomand cu cea mai mare caldura si nu cred sa existe om caruia sa nu ii placa… Demult n-am mai citit o carte care sa imi placa atat de mult. E cu siguranta in top 5 alaturi de Cel mai iubit dintre pamanteni si Valurile. Aceasta carte e Zorba Grecul de Nikos Kazantzakis. N-am stiut ce se ascunde intre paginile cartii, dar sunt foarte fericita ca am aflat.Mai departe »
-
Citesc si Povestesc »
Marguerite Duras: Ochi albastri, parul negru
de Tomata
Am citit acum ceva timp o carticica despre care n-am vorbit mai pe larg pe blog pentru ca nu am avut inspiratia necesara: Ochi albastri, parul negru. Cartea are 100 de pagini, am citit-o intr-o zi. Desi e atat de subtirica nu e la fel de usor de citit. Marguerite Duras scrie laconic, scrie abstract, foloseste atatea pauze incat sintagma “tacerea e un raspuns” se potriveste romanelor ei mai bine decat in oricare situatie. Pauzele, linistea dintre randurile ei sunt atat de incarcate de inteles incat cuvintele sunt mult prea impotente pentru a semnifica ceva.Mai departe »
Tamada.ro!
